luni, 13 decembrie 2010

Sunt mama ta


- pentru toate visele şi speranţele pe care mi le făceam încă de când erai în mine;
- pentru clipele de exaltare pe care le-am simţit doar în momentul când te-am văzut prima oară şi ţi-am prins degeţelele fine în mâna mea şi ţi-am promis că te voi iubi tot restul vieţii mele;
- pentru durerea pe care o împărţeam când aveai colici şi te strângeai ca un ghem de durere şi aş fi dar orice numai ca să te eliberez de "ghearele" dureroase;
- pentru bucuria intensă de a-ţi vedea primul zâmbet şi primii paşi, primul desen sau primul "mama", care nu au egalat ca fericire nicio altă reuşită personală;
- pentru toate nopţile în care am împărţit durerile de măseluţe, sau de ureche;
- pentru emoţiile primei linguriţe cu suc sau a primei supe;
- pentru bucuria primului Crăciun în trei;
- pentru orice mic gest care-ţi dezvăluie inteligenţa şi mândria pe care o simt când văd ce sclipitoare eşti;
- pentru îngrijorarea nopţilor cu febră;
- pentru emoţia pe care o am când vin să te iau de la grădiniţă şi îmi sari în braţe cu bucurie;
- pentru nodul din gât pe care-l am în fiecare dimineaţă când te las la grădiniţă şi îmi faci cu mâna, iar eu îţi zâmbesc când de fapt mă chinui să înghit golul ăla pe care-l simt, chiar dacă ştiu că te las pe mâini pricepute.
- pentru îngrijorarea pe care am simţit-o ca un pumnal la fiecare din cele două operaţii prin care am fost nevoiţi să trecem;
- pentru mândria pe care am simţit-o când ai recitat prima poezie;
- pentru fericirea pe care am avut-o când mi-ai oferit prima floare culeasă de tine;
- pentru bucuria pe care am simţit-o când am fost iar lângă tine şi te-am mângâiat şi alinat;
- pentru durerea primei căzături;
- pentru emoţiile primilor paşi de balerină...
- pentru toate bucuriile şi tristeţile care vor veni şi prin care vom trece mereu împreună!
Eşti minunată, fiica mea!

Niciun comentariu: