marți, 14 decembrie 2010

Otrava care ne intră zilnic în organism - BISFENOL A

TEORIA
Bisfenol A (sau BPA) este o substanţă care se găseşte în majoritatea obiectelor din plastic policarbonat, fie că este vorba de veselă, ambalaje ale diferitelor alimente, de instrumente medicale sau materiale folosite în stomatologie, sticle de plastic, doze de bere, hârtie fotografică, jucării şi biberoane.
Bisfenolul A este totodată un xenoestrogen foarte puternic (estrogenul este un hormon care în mod natural se găseşte în organismul femeilor fiind excretat de ovare).
Bisfenolul A este sintetizat prin condensarea acetonei (A-ul din denumirea prodului) cu fenol. Reacţia este catalizată de un acid puternic, cum ar fi clorura de hidrogen (HCl) sau cu o răşină (polistiren sulfonat). Practic, toate aceste substanţe există în majoritatea produselor din plastic din întreaga lume.
Cam asta ar fi teoria.

PRACTICA NE OMOARĂ... LA PROPRIU!!
Fiindcă bisfenol A este cancerigen! O spun Agenţia Europeană pentru Securitatea Alimentelor, Ministerul Alimentaţiei şi Medicamentelor din Statele Unite ale Americii care se bazează pe toate experimentele de laborator realizate din 1997 de diferite laboratoare din lume.
The Environmental Working Group (EWG) spune că doza maximă acceptată de Bisfenol A este de la 50 µg (micrograme)/kg/zi. Asta nu înseamnă însă că dozele mai mici sunt inofensive.
Studiile efectuate între 1988 şi 1994 de The Centers for Disease Control and Prevention (o agenţie federală din Statele Unite aflată sub tutela Ministerului sănătăţii american) au scos la iveală faptul că în urina a 95% dintre adulţi (din cei 1500 testaţi) şi a 93% dintre copiii testaţi a fost descoperit bisfenol A. Astfel, sugarii hrăniţi cu lapte praf sunt printre cei mai expuşi (datorită pungii din plastic şi aluminiu în care este laptele ambalat şi a încălzirii la care sunt supuse biberoanele în momentul preparării formulei), precum şi cei hraniţi cu alimente din ambalaje de policarbonat, care pot consuma până la 13 micrograme de Bisfenol A pe kg de greutate corporală pe zi. 

CUM AJUNGE ÎN ORGANISMUL UMAN?
Vă veţi întreba: bine, bine, dar cum ajunge substanţa asta în organism? 
Studiul realizat de  Centrul pentru controlul şi prevenirea bolilor relevă faptul că 11 din 13 mărci de hârtie termică pentru imprimare cuprind 8-17 g/kg de Bisfenol A. La simplul contact dintre degetul uscat şi hârtia termică, aproximativ 1 microgram de Bisfenol A a fost transferat la arătător şi degetul mijlociu. Când degetele au fost umede sau unsuroase, cantitatea de Bisfenol A transferată a fost de zece ori mai mare! La 2 ore după expunere, încă se mai puteau măsura cantităţi apreciabile de Bisfenol. Şi vorbim de O COALĂ!
În SUA şi Canada, Bisfenolul A a fost găsit în lapte praf gata preparat în concentraţii între 0.48-11 nanograme/g. 
Deci, acesta poate ajunge în organismul uman prin înghiţire, inspirare sau... simpla atingere.

EFECTELE BISFENOLULUI A
Efectele Bisfenolului A se tot studiază de câţiva zeci de ani, iniţial realizându-se pe şoareci şi şobolani, în laborator, pentru ca apoi să fie făcute teste şi la oameni. Astfel că, de-a lungul timpului, efectele au devenit evidente:
În primul rând, Bisfenol A este o substanţă care, a fost găsită în cantităţi mari la cei care sufereau de cancer pancreatic, de colon, cancer mamar, neuroblastom, boli ale inimii şi ficatului. De asemenea creşte riscul de malformaţii la naştere, duce la pubertate precoce sau chiar demenţă. În plus, afectează în mod clar calitatea spermei.
Femeile însărcinate care au fost expuse la doze mari de bisfenol în timpul sarcinii au dat naştere la fete la care s-a observat maturizarea precoce, la băieţii născuţi din astfel de mame fiind evidentă blocarea efectelor androgenului - hormonul esenţial în dezvoltarea sănătoasă a fătului masculin (rezultatul este o efeminare generală dar şi cancerul testicular, criptorhidism(testicolul nu coboară în scrot), malformaţii ale aparatului reproductiv exterior.
Asta fiindcă corpul nu poate distinge între hormonul natural, produs de mamă şi cel artificial, în organismul femeii însărcinate producându-se dereglări de natură hormonală, efectele prenatale fiind permanente, deoarece organele fătului se află în perioada de dezvoltare.
La copiii născuţi din mame expuse la doze mari de bisfenol A (fără intenţie, desigur) s-a observat maturizarea sexuală precoce a fetiţelor, şansă ridicată de a dezvolta cancerul mamar sau prostatic la bărbat, calitatea scăzuta a spermei, rezistenţa la insulină.

CONCLUZII
Practic, problema Bisfenolului o reprezintă instabilitatea sa în procesele de încălzire, la uzura obiectelor în care se găseşte, la spălare, frecare, fiindcă el nu rămâne în obiectele respective ci migrează în apa, laptele şi în toate alimentele care sunt folosite în obiecte din plastic sau sunt puse în ambalaje care conţine plastic sau ftalaţi.

CE VOI FACE EU CA SĂ MĂ FERESC DE BISFENOL A! 
- voi încerca să folosesc cât mai rar obiecte din plastic;
- nu voi mai încălzi mâncarea în obiecte din plastic (şi mai ales la microunde!),
- nu voi mai steriliza obiecte din plastic (seringi dozatoare pentru medicamente, periuţele de dinţi, sticle de plastic, etc.) prin încălzire - există alternativa sterilizării la rece, cu substanţe care se clătesc de pe obiectele sterilizate;
- nu voi mai folosi PET-uri, ci voi cumpăra apă în sticle din sticlă (ştiu că sună aiurea, dar aşa se obişnuieşte);
Asta începând de ieri! :)

CE POT FACE CEILALŢI?
- să nu utilizeze veselă din plastic. Cea din sticlă este de o mie de ori mai bună.
- pentru copii să se folosească biberoane din sticla. Cele produse de Nuk sau Chicco! Chicco a scos de puţin timp şi varianta din plastic "fără BPA". Se ştie deja de ce!
- să nu introducă NICIODATĂ plastic în microunde;
- pentru copii să se schimbe tetinele, suzetele, inelele de dentiţie, biberoanele, căniţele, periuţele de dinţi şi toate celelalte obiecte din plastic  cu care copilul intră în contact la primele semne de uzură. Nu e recomandat să se folosească timp îndelungat, pentru că asta duce la migrarea BPA şi a ftalaţilor;
- să ia şi să depoziteze mâncarea (inclusiv conservele) în borcane din sticlă deoarece BPA este prezent şi în ambalajele conservelor metalice (în folia de plastic de pe capacul/fundul conservelor).

CE SE FACE LA NIVEL INTERNAŢIONAL
Statele Uniunii Europene au interzis producerea biberoanelor care conţin BPA de la 1 martie 2011, iar desfacerea şi importul acestora vor fi interzise începând cu 1 iunie. Este un pas mic, întrucât sunt o gramadă de alte articole pentru copii care sunt din plastic, dar e un început.
Oricum, ţine de fiecare în parte să facă ceva pentru a se proteja.


SURSE:

Niciun comentariu: