Am fost ieri invitaţii grădiniţei Blondinei noastre preaiubite la serbarea de Crăciun.
Care nu a fost o serbare clasică, aşa cum ştiam pe când eram eu, acum multe mii de ani în urmă, copil.
De fapt, niciodată, în cei doi ani de când călcăm pragul acestei grădiniţe (care a devenit ca o a doua casă - cu toate sentimentele plăcute care iau naştere din această stare de fapt) nu am văzut vreo serbare anostă sau obişnuită.
La "grădi a mea" - cum spune Blondina, copiii învaţă pentru serbare roluri de actori [în devenire], poezii noi şi interesante cu subiecte educative, jocuri de scenă. Fiecare serbare e cu noi bucurii şi acea aşteptare care te ţine cu sufletul la gură de emoţiile pozitive pe care ştii că le vei trăi. Repetiţiile însă sunt ca o joacă, sunt alese mereu tematici care să îi ţină pe copii atenţi, să colaboreze uşor, să le placă lor, în primul rând! Aşa că niciodată n-am auzit-o pe Blondină să se plângă de repetiţie. Ba din contră, în fiecare dimineaţă se grăbea să ajungă la grădi, ca să nu întârzie la repetiţie. E lucru mare, nu, să faci un copil de 5 ani să colaboreze cu plăcere într-un astfel de scenariu!
Şapte fetiţe şi nouă băieţei (între cinci şi şase ani) şi două educatoare tinere dar cu mult har şi efectiv îndrăgostite de copiii pe care îi învaţă cum să intre în viaţă cu dreptul, au făcut o serbare unică.
Pe parcursul unei ore şi ceva am asistat la derularea prin faţa ochilor a unei scene de la ţară, cu tradiţii (fetiţele erau la şezătoare şi tricotau :) ), obiceiuri (băieţii au venit şi ei la şezătoare şi au început să cureţe-virtual-ştiuleţi de porumb în coşuri mari de nuiele împodobite cu ştergare), colinde şi cântece populare. Au dansat apoi toţi un dans popular şi nu vă puteţi imagina cât au putut să fie de scumpi, cum dădeau din picioruşe în ritmul muzicii, pe acelaşi pas, fiecare după cum reuşea.
Dar extraordinar (vorbesc de copii de 5 ani!) a fost că fiecare copil îşi ştia la perfecţie rolul, replicile fiecăruia se succedau dând naştere unei discuţii la clacă, presărată cu momente amuzante: când una dintre "gazdele" şezătorii se grăbeşte să-i cheme pe băieţi primeşte un răspuns caustic, de la una din surate, ceva de genul "Ce te grăbeşti atâta ca fata mare la măritat, ţi-e teamă că rămâi fată bătrână?" :))
Au cântat împreună sau solo, s-au jucat, au dansat, au fost frumoşi şi dulci, naivitatea lor şi felul de a lua totul în joacă i-a făcut minunaţi! Nişte copii veseli, plini de viaţă, isteţi şi drăgălaşi. O bucurie pentru ochii părinţilor. Şi o plăcere pentru cei care veniseră să-i admire cum evoluează pe scenă.
În spatele acestui spectacol deosebit au fost oameni cu adevărat speciali. Nu ştiu cum a reuşit Geanina să strângă aşa oameni de calitate pe lângă ea. Este foarte greu, în timpurile astea când prefăcătoria şi snobismul sunt pe primul plan, să mai existe Doamne (in adevăratul sens al cuvântului) care să fie atât de dedicate copiilor lor de la grădiniţă, adevărate profesioniste care lucrează zilnic cu copiii, nu doar când au chef, care îi îngrijesc la fel ca propriile mame, având grijă să fie şi curaţi să şi mănânce îndestulător, să doarmă, să fie îmbrăcaţi în funcţie de cum o cere temperatura.
Sunt fericită, o spun de doi ani şi o voi mai spune, că am găsit această grădiniţă unde îmi las Blondina mea nepreţuită cu toată încrederea, unde ştiu că e pe mâini bune, înconjurată de femei care o iubesc cu adevărat şi au grijă de ea cu toată responsabilitatea. Sunt foarte fericită că Blondina mea face zilnic progrese, că este într-un colectiv frumos, că se simte bine la grădi şi că i se acordă aceeaşi atenţie ca şi când ar fi singura, ei şi tuturor celorlalţi copii. Mereu m-am întrebat cum pot femeile astea să aibă chef pentru toţi, ori de câte ori e nevoie de ele. Niciun copil nu este exclus, toţi sunt la fel de importanţi dar în acelaşi timp fiecare primeşte atâta atenţie ca şi când ar exista doar el.
Voi mai dedica pagini acestei grădiniţe, sau mai bine spus, Oamenilor pe care i-am găsit aici şi care, cumva, au devenit ai noştri.
Fac parte din familie!
Iulia, Andreea, Carmen, Oana, Geanina - MULŢUMESC!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu