marți, 21 decembrie 2010

Tradiţia de Crăciun nu mai e Tradiţie

Am observat de câţiva ani buni că împodobitul bradului nu se mai face în Ajunul Crăciunului, aşa cum se obişnuia, ci pe 29 noiembrie, 2 decembrie, 18 decembrie, oricând dar nu în Ajun. Iar asta o fac 90% dintre românii creştini. Foarte puţini mai sunt cei care amână acest obicei până în seara Ajunului.
Şi imediat mi-a venit în minte întrebarea: cât de mare e emoţia pe care o simţi când pui globurile şi toate celelalte decoraţiuni în brad într-o zi care nu are o semnificaţie aparte? E ca şi când îmi serbez ziua de naştere cu două luni mai devreme. Sau înroşesc ouă de Paşte cu trei săptămâni înainte.
Desigur, sunt şi situaţii speciale, când cei care îl împodobesc mai devreme o fac fiindcă nu sunt acasă de Crăciun şi deci nu se pot bucura de bradul lor în zilele sărbătorii, de exemplu.
Este frumos să ai un brad împodobit în casă! Să nu mă înţelegeţi greşit! Eu mă refer strict la sentimentul acela de nerăbdare şi bucurie intensă a sosirii Ajunului, când ştii că se împodobeşte bradul şi va veni moşul, care se pierde cumva, dacă tradiţia nu se mai respectă. Mi-aduc aminte cum aşteptam când eram mică, cu sufletul la gură data de 24 decembrie, când ştiam că urmează să pun globuleţele în pom, ghirlandele şi luminiţele. Mă trezeam dis-de-dimineaţă cu acea bucurie şi entuziasm pe care le ai când ştii că  e o zi specială.
Dar timpurile se schimbă şi cu ele ne schimbăm şi noi. Realizez desigur că tot ce ţine de tradiţii se va perima. Că ce azi e nou mâine va fi vechi. Că oraşul înghite cu el toate tradiţiile satului şi că am ajuns să parcurgem distanţe considerabile, spre nordul ţării sau în sate uitate de lume, unde aceste obiceiuri încă se mai păstrează. Fiindcă ce înseamnă Crăciunul fără tradiţii? Mâncăm caltaboş, tobă, piftie şi în celelalte perioade ale anului. În supermarket se găsesc oricând, însă nu sunt mai bune când le deguşti de Crăciun, cu familia alături, cu bradul împodobit şi cu mulţumirea sufletească pe care o aduce această perioadă?
Bineînţeles, toate aceste obiceiuri se transmit din generaţie în generaţie-cum sărbătoreau părinţii noştri Crăciunul aşa sărbătorim şi noi. Numai că, de la generaţie la generaţie se mai renunţă la câte o tradiţie. Nu se mai poartă costume populare ci ultimele trenduri în materie de fashion, nu se mai dau covrigi, nuci şi mere după colindat ci bani, nu se mai fac în casă preparatele tradiţionale ci le cumpărăm direct din magazin, nu se mai împodobeşte bradul în Ajun ci în alte zile, nu mai primeşti cadouri ci îţi alegi tu ce-ţi place din Mall, copiilor li se spune încă de mici adevărul despre Moşul mergându-se pe ideea că vor fi dezamăgiţi dacă află mai târziu că nu e real.
Toate fac parte pesemne din dorinţa omului de a evolua continuu. Ţine de modernismul pe care l-am căutat şi îl căutăm mereu, de tot ce e nou şi la modă, de orice ne scuteşte de muncă suplimentară şi timp pierdut, fiindcă astăzi timpul este cel mai preţios lucru!
Nu este nimic de condamnat. Doar că ajungem să le regretăm, în momentul când nu le mai avem.
Din cauza asta încerc, atât cât pot, să respect ce a mai rămas din obiceiurile de Crăciun. Vreau ca Blondina să înveţe şi să iubească aceste tradiţii, fac parte din gena noastră, iar fără ele am fi mai săraci spiritual. Nu vreau să o privez de intensitatea emoţiei aşteptări împodobitului bradului. Refuz să îi iau bucuria adusă de Moşul (atât cât voi putea de mult).
Astept cu bucurie Crăciunul, ştiu că voi fi înconjurată de toţi cei dragi, că voi fi lângă oamenii pe care îi iubesc şi că toate astea vor fi şi mai frumoase fiindcă mai păstrăm câteva tradiţii care fac din această sărbătoare (ÎNCĂ) ceva deosebit!

Niciun comentariu: